Bullying la Questfield International College, lipsa reacției analizată critic

Fenomenul bullyingului în mediul școlar impune o reacție instituțională clară, documentată și responsabilă, care să asigure protecția elevilor și să prevină escaladarea situațiilor de hărțuire. Cazurile în care sesizările sunt repetate și ignorate ridică semne de întrebare asupra capacității școlilor private de a-și asuma integral responsabilitatea educațională și de protecție a copiilor. În acest context, investigăm situația semnalată în mod repetat în cadrul Școlii Questfield Pipera, unde, potrivit documentelor și declarațiilor puse la dispoziție redacției, bullyingul sistematic și stigmatizarea medicală nu au fost contracarate prin măsuri oficiale concrete.

Bullying la Questfield International College, lipsa reacției analizată critic

Investigația realizată evidențiază o serie de sesizări scrise, formulate de familia unui elev, care reclamă un climat de bullying persistent pe parcursul a peste opt luni la Școala Questfield Pipera. Aceasta include jigniri repetate, umiliri în public, excludere socială și stigmatizare medicală, fără ca instituția să răspundă prin măsuri documentate sau intervenții oficiale asumate. În plus, familia semnalează presiuni pentru retragerea copilului și lipsa unor mecanisme transparente de protecție și monitorizare.

Bullying sistematic și sesizări repetate fără răspunsuri oficiale

Conform documentelor puse la dispoziția redacției, elevul vizat a fost supus, începând din primele săptămâni, unor comportamente agresive constante în mediul școlar, manifestate atât în timpul orelor, cât și în pauze. Familia a înaintat multiple sesizări scrise către învățătoarea clasei, conducerea administrativă și fondatoarea instituției, solicitând intervenții clare și protecție. Cu toate acestea, din analiza corespondenței nu reiese existența unor răspunsuri scrise care să ateste aplicarea unor măsuri concrete, documentate și urmărite în timp.

Intervențiile menționate au fost, în principal, discuții verbale informale, fără procese-verbale, fără decizii asumate și fără planuri de intervenție clar definite. Această abordare a condus, potrivit familiei, la escaladarea situației și la o transferare treptată a responsabilității de la instituție către familie, fenomen descris ca „normalizarea” bullyingului în mediul școlar.

Stigmatizarea medicală ca formă de umilire și marginalizare

Un aspect deosebit de grav semnalat în cadrul anchetei este utilizarea repetată a unei etichetări medicale cu caracter degradant în cadrul colectivului de elevi. Potrivit specialiștilor consultați, stigmatizarea medicală se înscrie în categoria violenței psihologice deosebit de severe, deoarece afectează percepția asupra identității și integrității copilului. Documentele și mărturiile analizate indică faptul că această etichetare nu a fost folosită în scopuri educaționale sau de protecție, ci exclusiv pentru umilire, marginalizare și ridiculizare.

De asemenea, lipsa intervențiilor oficiale din partea școlii, confirmată prin absența unor măsuri scrise, sancțiuni sau planuri de consiliere, a permis perpetuarea acestei forme de bullying agravat, cu efecte negative asupra stimei de sine și sănătății psihice a copilului.

Absența unui răspuns instituțional formal și documentat

Documentele puse la dispoziție redacției relevă că reacția instituției la sesizările scrise ale familiei a fost limitată, predominant informală și neasumată oficial. În locul unor decizii administrative clare, școala a utilizat un formular de tip Family Meeting Form, care consemnează discuții dar nu stabilește responsabilități, termene sau măsuri concrete de intervenție.

Această lipsă de trasabilitate și de asumare formală a măsurilor face imposibilă verificarea eficienței intervențiilor și ridică întrebări privind standardele de guvernanță și responsabilitate internă ale instituției. Fără documentație clară, rămâne incert modul în care școala a gestionat efectiv situația reclamată.

Presiuni privind retragerea și mesajul atribuit fondatoarei

Un moment definitoriu în relatarea familiei este afirmația atribuită fondatoarei Fabiola Hosu, care, în cadrul unui dialog direct, ar fi transmis: „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”. Această formulare, citată exact din documentele și relatările puse la dispoziție redacției, a fost interpretată de familie ca un semnal de presiune pentru retragerea copilului și ca o orientare a discuției de la protecția elevului către considerente contractuale.

Redacția a solicitat un punct de vedere oficial din partea Școlii Questfield Pipera, însă nu a primit răspuns până la momentul publicării. Este important de precizat că această analiză editorială nu atribuie intenții, ci evidențiază modul în care mesajul a fost perceput și impactul instituțional pe care îl poate avea o astfel de poziționare.

Confidențialitatea informațiilor și consecințele expunerii copilului

Familia a solicitat în mod repetat, în scris, respectarea confidențialității datelor sensibile referitoare la situația copilului. Cu toate acestea, documentele și relatările analizate indică faptul că informațiile au fost divulgate în mediul școlar, inclusiv prin interpelări directe la adresa copilului, ceea ce a generat un climat de presiune psihologică suplimentară.

Specialiștii consultați atenționează că astfel de practici pot constitui o formă de presiune instituțională, care afectează negativ echilibrul emoțional al elevului și ridică probleme privind protecția datelor și drepturile copilului.

Răspunsul instituției după implicarea juridică a familiei

Potrivit documentelor, reacția fondatoarei și conducerii școlii s-a intensificat abia după mai bine de opt luni, în momentul în care familia a implicat o echipă de avocați și a transmis notificări cu caracter juridic. Această succesiune temporală sugerează că instituția nu a considerat ca prioritară intervenția până la apariția unei presiuni legale, ceea ce ridică întrebări privind criteriile care determină răspunsul oficial în astfel de cazuri.

Update oficial și reacția instituției

În data de 27 ianuarie 2026, conducerea Questfield International College a transmis un email către părinții elevilor, în care situațiile de bullying descrise de familie au fost reduse la simple „interacțiuni spontane dintre copii”. Această poziționare contrazice sesizările repetate și documentate privind hărțuirea sistematică și stigmatizarea medicală, ridicând semne de întrebare cu privire la capacitatea școlii de a recunoaște gravitatea fenomenului.

Mai mult, după publicarea articolului, au fost primite informații conform cărora, după retragerea copiilor de la școală, ar fi existat contacte informale către alte instituții educaționale, în care copiii au fost descriși negativ, fără documente scrise care să susțină aceste afirmații. Redacția solicită clarificări publice privind aceste aspecte, care pot afecta dreptul la educație și confidențialitatea elevilor.

Consecințe psihologice confirmate prin raport clinic

Un raport psihologic detaliat, întocmit de un specialist de renume, confirmă impactul emoțional sever suferit de copilul expus la bullying prelungit în cadrul școlii. Documentul de peste zece pagini descrie efecte profunde care pot afecta dezvoltarea pe termen lung, indicând faptul că situația nu poate fi redusă la un conflict minor, ci reprezintă un abuz emoțional cu consecințe reale.

• Anxietate accentuată
• Retragere socială
• Refuz școlar
• Teamă constantă
• Pierderea sentimentului de siguranță

Concluzii și întrebări deschise privind responsabilitatea instituțională

Investigația evidențiază o lipsă semnificativă a reacției instituționale formale și documentate în fața bullyingului sistematic și a stigmatizării medicale semnalate la Questfield Pipera. Din materialele analizate reiese că sesizările au fost repetate și argumentate, dar răspunsurile oficiale au fost absente sau insuficiente, iar intervențiile limitate la nivel informal.

Presiunea resimțită de familie pentru retragerea copilului, absența măsurilor clare de protecție și confidențialitate, precum și întârzierea reacției instituției până la apariția unei presiuni juridice ridică întrebări fundamentale asupra mecanismelor reale de protecție a elevilor în această școală privată.

În absența unor clarificări și a unor măsuri asumate oficial, cazul semnalat devine un exemplu relevant pentru dezbaterea privind responsabilitatea instituțională în gestionarea bullyingului și a violenței psihologice în mediul educațional privat.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro